Comuna Vărbilău

Județul Prahova

Stare civilă

Compartimentul de stare civilă

Program de lucru

Luni - Vineri:
8:00 - 16:00

Formulare online

Vezi formularele

Date de contact

  • Adresa: Comuna Vărbilău, sat Vărbilău
  • Telefon fix: 0244 244 091
  • E-mail: starecivila_varbilau@ph.e-adm.ro

INFORMAȚII UTILE

Vărbilău

10°C

cer fragmentat

Răsărit: 07:34
Apus: 18:28

Sâmbătă

15/9°C

Duminică

13/5°C

Luni

11/4°C

I. Nașteri

Procedură

Cum şi unde se face înregistrarea naşterii

  • Înregistrarea naşterii se face, de către oricare dintre părinţi, pe baza declaraţiei verbale dată în faţa ofiţerului de stare civilă din municipiul, oraşul sau comuna în care s-a produs evenimentul

Termene pentru declararea şi înregistrarea naşterii

  • 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;

  •   3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;

  • 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului  de 30 zile;

  • 30 de zile în cazul copilului găsit;

  • 30 de zile pentru copilul părăsit de mamă în maternitate.

 

ATENŢIE
părinţii care nu declară/ înregistrează, în termenele legale, naşterea vor plăti amendă cuprinsă între 50 – 150 lei

Acte necesare

Când părinţii sunt căsătoriţi

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc la Maternitate);

  • certificatul de căsătorie al părinţilor copilului;

  • actele de identitate, aflate în termen de valabilitate, (buletinul/ cartea de identitate/ cartea provizorie de identitate) privind părinţii şi actul de identitate al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă

  • În cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române , se procedează la transcrierea/înscrierea în regim de urgenţă a certificatelor de stare civilă emise de autorităţile străine în registrele de stare civilă române;naşterea copilului se înregistrează după transcrierea căsătoriei părinţilor

Când părinţii nu sunt căsătoriţi

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc de la Maternitate);

  • certificatul de naştere al mamei;

  • actul de identitate, aflat în termen de valabilitate, al mamei (buletinul/ carte de identitate/  cartea provizorie de identitate)şi al tatălui (dacă recunoaşte copilul);

  • (dacă este cazul) declaraţia prin care tatăl recunoaşte paternitatea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul însoţit de consimţământul mamei.

  • declaraţia precizată mai sus se dă, în faţa ofiţerului de stare civilă, în prezenţa ambilor părinţi

Când părinţii sunt cetăţeni străini

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc de la Maternitate);

  • actul de identitate, aflat în termen de valabilitate, (carte de identitate/ carte de rezidenţă pentru membrii familiei/ permis de şedere/ certificat de înregistrare a cetăţeanului U.E. –  se prezintă împreună, după caz) al ambilor părinţi;

  • paşaportul părintelui cetăţean străin/ părinţilor cetăţeni străini;

  • certificatul de căsătorie al părinţilor copilului (dacă este cazul) eliberat de autorităţile din:

  • România,

  • străinătate (simplu/ cu apostille/ supralegalizat)  tradus şi  legalizat

  • declaraţie dată la notar public, cu ajutorul unui traducător autorizat – de recunoaştere a paternităţii şi purtare a numelui – făcută în prezenţa ambilor părinţi (când părinţii copilului, cetăţean/ cetăţeni străini nu sunt căsătoriţi)

ÎNREGISTRAREA NAŞTERII DUPĂ ÎMPLINIREA TERMENULUI DE 30 ZILE
(Înregistrarea tardivă)

Înregistrarea tardivă a naşterii

După Împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut de lege, Întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale În a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.P.M.B.

Cererea privind Înregistrarea naşterii după Împlinirea termenului de 30 de zile se depune, fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să Înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./ primăria În raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neÎnregistrată, respectiv sediul instituţia interesată.

  • certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc la Maternitate);

  • certificatul de căsătorie al părinţilor copilului;

  • actele de identitate, aflate în termen de valabilitate, (buletinul/ cartea de identitate/ cartea provizorie de identitate) privind părinţii şi actul de identitate al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă

  • În cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române , se procedează la transcrierea/înscrierea în regim de urgenţă a certificatelor de stare civilă emise de autorităţile străine în registrele de stare civilă române;naşterea copilului se înregistrează după transcrierea căsătoriei părinţilor

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani

Acte necesare

  1. certificatul medical constatator al naşterii, Întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de Înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

  2. actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

  3. certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, În original şi fotocopie, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care Îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi În faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public;

  4. declaraţia de recunoaştere a copilului născut În afara căsătoriei, dată de către tată În faţa ofiţerului de stare civilă care Înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care Îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor Îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

În situaţia În care declarantul nu prezintă certificatul medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, În format an, lună, zi, şi sexul persoanei.

Dispoziţiile menţionate se aplică În mod corespunzător şi În cazul În care naşterea unui cetăţean român s-a produs În străinătate şi nu a fost declarată ori a fost Înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, iar declararea naşterii sau Înregistrarea naşterii se face În ţară.

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă Între 14 şi 18 ani

Se prezintă documentele necesare Înregistrării naşterii copilului cu vârsta de până la 14 ani precum şi declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost Înregistrată şi, după caz, a părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute În anexa nr. 20, respectiv În anexa nr. 21 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2016 cu modificările şi completările ulterioare; declaraţia se dă În faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă.

Înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore

Cererea scrisă a declarantului este Însoţită de următoarele documente:

  1. certificatul medical constatator al naşterii;

  2. declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost Înregistrată, dată În faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm;

  3. declaraţia a 2 membri ai familiei, iar În lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată În faţa ofiţerului de stare civilă

Legislaţie aplicabilă

  • Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;

  • Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;

  • Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată;

  • Ordonanţa Guvernului nr. 41/ 2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;

  • Hotărârea Guvernului nr. 495/ 1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie;

  • Legea nr. 272/ 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, actualizată;

  • Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, actualizată.

  • Hotărârea nr.801/2016-pentru stabilirea procedurilor de colectare şi ştergere a datelor persoanelor cu identitate declarată, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă şi evidenţa persoanelor

Important de ştiut

Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale.
Copilul este înregistrat imediat după naştere şi are de la aceasta dreptul la un nume, dreptul de a dobândi cetăţenie şi, dacă este posibil, de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de aceştia.

Stabilirea prenumelui

  • Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere făcute de persoana care declară naşterea.

  • În cazul în care prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii este diferit de cel declarat , înregistrarea naşterii se face în baza declaraţiei scrise , semnată de ambii părinţii , dată în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, din care să rezulte prenumele copilului.

Prenume indecente sau ridicole

  • Ofiţerul de stare civilă poate refuza înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole, părinţii putând opta pentru un nume corespunzător

Copilul născut cu tată necunoscut (———– fără tată)

  • Dacă mama declară că nu este căsătorită, şi aceasta rezultă din actul de identitate coroborat cu certificatul ei de naştere, copilul se înregistrează cu numele ei de familie, iar rubricile referitoare la “tată “ nu se completează

Copilul născut în timpul căsătoriei părinţilor

  • Copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.

  • Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor.

  • Dacă părinţii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu înregistrarea naşterii la Compartimentul de Stare Civilă, fiind necesară prezenţa ambilor părinţi sau la notarul public

Copilul născut în afara căsătoriei

  • Copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită.

  • Atunci când tatăl nu l-a recunoscut pe copilul său, acesta va dobândi numele de familie al mamei, respectiv rubrica tată se va bara (——–) .

  • Recunoaşterea voluntară a unui copil din afara căsătoriei este un act unilateral de voinţă.

Numele de familie – Regula simplificată, potrivit Codului civil, aplicabilă de la data de 01.10.2011 

  • În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior sau numele reunite ale acestora. 

  • Noul nume de familie al copilului se declară de către părinţi, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată naşterea.

Documente necesare pentru recunoaşterea paternităţii şi purtarea numelui
– cartea de identitate, tată, mamă (original şi fotocopie)
– certificatul de naştere, tată, mamă (original şi fotocopie)

  • În lipsa acordului părinţilor, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată naşterea.

Situaţia copilului născut din relaţia extraconjugală a mamei căsătorite

  • În situaţia în care femeia căsătorită dă naştere unui copil ca urmare a unei relaţii extraconjugale, copilul îl va avea ca tată prezumat, în acte, pe soţul mamei. Dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului se va proceda, potrivit celor de mai jos:

 

  1. se obţine certificat de naştere al copilului – având numele comun al părinţilor, tatăl = soţul mamei, respectiv numele mamei din căsătorie;

  2. este necesară promovarea unei acţiuni în justiţie având ca obiect –  tăgada paternităţii;

  3. pronunţarea unei sentinţe civile de tăgadă a paternităţii, investită cu formulă executorie;

  4. prezentarea mamei împreună cu tatăl copilului, la Compartimentul de Stare Civilă, de la locul de domiciliu,  pentru a face declaraţia de recunoaştere a paternităţii şi purtarea numelui copilului (Important – numele de familie al mamei rămâne cel pe care aceasta l-a purtat la momentul naşterii copilului, respectiv numele din căsătorie).

Când părinţii au domicilii diferite în actele de identitate

  • părintele care declară naşterea dă o declaraţie cu privire la domiciliul copilului

  • În cazul în care declararea naşterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinţi, se prezintă declaraţia notarială a oricăruia dintre părinţi, din care să rezulte domiciliul copilului

Din link-ul de mai jos mai jos puteți să alegeți țara unde s-a petrecut nașterea (denumirile statelor apar în limba engleză):

Soluționarea transcrierii în funcție de țara provenientă ->

Condiţii

În România căsătoria se încheie între un bărbat şi o femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora.

  • Vârsta matrimonială

  • Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.

  • Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul. În cazul în care unul dintre părinţi refuză să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei divergenţe, având în vedere interesul superior al copilului.

  • Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă.

  • Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.

  • Bigamia

  • Este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către persoana care este căsătorită.

  • Interzicerea căsătoriei între rude

  • Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

  • Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea. Instanţa se va putea pronunţa pe baza unui aviz medical special dat în acest sens.

  • În cazul adopţiei, dispoziţiile de mai sus sunt aplicabile atât între cei care au devenit rude prin adopţie, cât şi între cei a căror rudenie firească a încetat prin efectul adopţiei.

  •     Interzicerea căsătoriei între tutore şi persoana minoră

  • Căsătoria este oprită între tutore şi persoana minoră care se află sub tutela sa.

  • Alienaţia şi debilitatea mintală

  • Este interzis să se căsătorească alienatul mintal şi debilul mintal.

  • Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria

  • Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.

  • Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

  • Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

  • Comunicarea stării de sănătate

  • Căsătoria nu se încheie dacă viitorii soţi nu declară că şi-au comunicat reciproc starea sănătăţii lor. Dispoziţiile legale prin care este oprită căsătoria celor care suferă de anumite boli rămân aplicabile.

Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

Competenţă

Cine şi unde încheie căsătoria

  • Căsătoria se încheie în faţa ofiţerului de stare civilă al Consiliului local al comunei, oraşului sau municipiului în cuprinsul căruia se află domiciliu sau reşedinţa (flotantul) oricăruia dintre viitorii soţi,

  • prin excepţie căsătoria poate fi încheiată în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în a cărei rază domiciliază ori îşi au reşedinţa viitorii soţi, cu aprobarea primarului din localitatea unde se încheie căsătoria

 

Procedura

Ce demers trebuie făcut pentru încheierea căsătoriei

 

  • cei care vor să se căsătorească vor face personal şi împreună declaraţia de căsătorie, potrivit legii, la primăria unde urmează a se încheia căsătoria

Cum se realizează declaraţia de căsătorie

  • viitorii soţi trebuie să se prezinte împreună, în perioada stabilită în acest sens, la momentul la care au programat căsătoria

  • în declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie declarând numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, precum şi regimul matrimonial ales.

  • odată cu declaraţia de căsătorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru încheierea căsătoriei.

Acte necesare   Căsătoria
între cetăţeni români

Când ambii soţi se află la prima căsătorie

  • actul de identitate (cartea de identitate/ provizorie) – în original şi copie;

  • certificatul de naştere – în original şi copie;

  • certificat medical prenupţial – pentru ambii viitori soţi – original;Întocmit pe formular –tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare,data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura si parafa medicului;certificatelemedicalesuntvalabile 14 zilede la data emiterii cu menţiuneaexpresăcăpersoana se poate sau nu se poate căsătorii

Când unul dintre soţi (ori ambii) nu se află la prima căsătorie

  • pe lângă actele precizate mai sus, viitorul soţ/ soţie va prezenta dovada desfacerii/ încetării căsătoriei anterioare, respectiv:

    1. sentinţă de divorţ rămasă irevocabilă/ certificat de divorţ administrativ;

    2. certificat deces al fostului soţ – original şi copie.

Regimul matrimonial

  • în declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor menţiona regimul matrimonial ales, ei pot opta între:

  1. REGIMUL COMUNITĂŢII LEGALE

  2. REGIMUL SEPARAŢIEI DE BUNURI

  3. REGIMUL COMUNITĂŢII CONVENŢIONALE

  • ofiţerul de stare civilă face menţiune pe actul de căsătorie despre regimul matrimonial ales.


Vezi aici prevederile legale referitoare la Regimul matrimonial

Căsătoria mixtă,
între un cetăţean român şi un cetăţean străin

Documente  necesare:

  1. Documentul cu care se face dovada identităţii în original şi fotocopie(valabil atât la data depunerii cât şi la data oficierii căsătoriei)

  2. Certificatul de naştere, în original şi fotocopie

  3. Certificatul medical privind starea sănătăţii, întocmit pe formular –tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare,data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura si parafa medicului;certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii cu menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsătorii

  4. Documente, în original şi în copii , traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă , din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul

  5. Documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România , din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România

  6. Documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate recent– maximum 3 luni de la emitere-, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate,convenţii sau acorduri de asistenţă juridical în materie civilă ori de dreptul familiei, prin excepţie de la prevederile lit.e)

  7. Pentru cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatic sau oficiu consular acreditat în România ,declarative dată pe propria răspundere , autentificată de un notar public , din care să rezulte, că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid , nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România; pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, după caz reşedinţa

  8. Documentele prevăzute la lit.e) şi f) vor fi însoţite de declaraţie notarială din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România

Numele după căsătorie

  • Alegerea numelui de familie

  • Viitorii soţi pot conveni să:

    1. păstreze numele dinaintea căsătoriei;

    2. să ia numele oricăruia dintre ei;

    3. să ia numele lor reunite;

    4. un soţ poate să îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.

Publicitatea căsătoriei

  • în aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie, ofiţerul de stare civilă publică un anunţ al intenţiei de căsătorie, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia unde urmează să se încheie căsătoria,

  • extrasul din declaraţia de căsătorie cuprinde: data afişării, datele de stare civilă ale viitorilor soţi şi, după caz, încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi înştiinţarea că orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, în termen de 10 zile de la data afişării.

Opoziţia la căsătorie

  • orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, dacă cunoaşte un impediment legal ori dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite.

  • opoziţia la căsătorie se face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care se întemeiază.

Eliberarea certificatului,
 

Cui se eliberează certificatul de căsătoriei

  • soţilor cu ocazia încheierii căsătoriei sau ulterior oricăruia dintre cei 2, la cerere

Legislaţie aplicabilă

  • Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată şi actualizată;

  • Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;

  • Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;

  • Hotărârea Guvernului nr. 495/ 1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie;

  • Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, actualizată

Important de ştiut

 

Cum semnăm actele în momentul încheierii căsătoriei

  • actul de căsătorie se semnează de către soţi, cu numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei

Martorii la căsătorie

  • martorii atestă faptul că soţii şi-au exprimat consimţământul personal şi liber,

  • nu pot fi martori la încheierea căsătoriei cetăţenii care nu înţeleg limba vorbită (fără traducător autorizat)  incapabilii, precum şi cei care din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu sunt apţi să ateste faptele,

  • martorii pot fi: rude sau afini, indiferent de grad, prieteni cu oricare dintre viitorii soţi.

Celebrarea căsătoriei

  • viitorii soţi se vor prezenta împreună la locul în care se încheie căsătoria, pentru a-şi da consimţământul la aceasta, în mod public, în prezenţa a 2 martori, în faţa ofiţerului de stare civilă,

  • persoanele care aparţin minorităţilor naţionale pot solicita celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiţia ca ofiţerul de stare civilă, de serviciu la căsătorii, să cunoască respectiva limbă.

Momentul încheierii căsătoriei

  • căsătoria este încheiată în momentul în care, după ce ia consimţământul fiecăruia dintre viitorii soţi, ofiţerul de stare civilă îi declară căsătoriţi.

Ce se întâmplă cu cartea de identitate

  • ofiţerul de stare civilă anulează cartea de identitate a soţului care-şi schimbă numele de familie prin căsătorie – anularea se face prin tăierea colţului în care se află înscrisă perioada de valabilitate

  • persoanei a cărui act de identitate este anulat are obligaţia să solicite eliberarea unui nou act de identitate, în termen de 15 zile de la căsătorie – sub sancţiunea amenzii

Prevederi importante din Codul civil

  • Familia

  • Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea copiilor lor.

  • Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

  • Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.

  • prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.

  • Căsătoria

  • Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.

  • Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.

  • Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei civile.

  • Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.

  • Căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ, în condiţiile legii.

  • Luarea deciziilor de către soţi

  • Soţii hotărăsc de comun acord în tot ceea ce priveşte căsătoria.

  • Îndatoririle soţilor

  • Soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral.

  • Ei au îndatorirea de a locui împreună. Pentru motive temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat.

Din link-ul de mai jos mai jos puteți să alegeți țara unde s-a petrecut nașterea (denumirile statelor apar în limba engleză):

Soluționarea transcrierii în funcție de țara provenientă ->

Se eliberează gratuit, la cererea scrisă a reprezentantului familiei ( mama, tata, reprezentant legal ), de către structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul.
Acte necesare ( în original şi fotocopie):
  1. cerere (click aici)
  2. acte de identitate – soţ şi soţie;
  3. certificatul de căsătorie;
  4. certificatele de naştere ale copiilor;
  5. alte acte după caz:
  • certificatul de deces al unuia dintre soţi;
  • certificatul de naştere al mamei, în cazul în care nu este căsătorită;
  • hotărâre judecătorească de desfacere a căsătoriei prin divorţ / certificat de divorţ;
  • hotărâre judecătorească de adopţie;
  • documente care atestă modificarea relaţiilor de autoritate parentală, încredinţare sau plasament familial al copiilor;
  • dispoziţia de schimbare a numelui pe cale administrativă.

În cazul în care părinţii nu sunt căsătoriţi, livretul va fi solicitat numai de mamă.
Actualizarea livretului de familie se face de către structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P de domiciliu al reprezentantului familiei.
 
 
REGLEMENTARE: H.G.nr.495/1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie.

ÎNREGISTRAREA DIVORȚULUI PE CALE ADMINISTRATIVĂ

Potrivit prevederilor art. 164 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/ 2011, ofiţerul de stare civilă poate constata desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie / din afara căsătoriei sau adoptaţi.

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

Model cerere divorţ

La depunerea cererii de divorţ sunt necesare următoarele documente:

  • certificate de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi copie;

  • documentele prin care se face dovada identităţii, în original şi copie;

  • în situaţia în care ultima locuinţă comună declarată nu este aceaşi cu domiciliul sau reşedinţa ambilor soţi înscris/ă în actele de identitate, aceştia vor da o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă în acest sens;


La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiţerul de stare civilă verifică dacă soţii îşi meţin intenţia de divorţ şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând o declaraţie de menţinere a cererii de divorţ.

Dacă soţii nu se prezintă împreună ori separat (în aceeaşi zi) la expirarea termenului de 30 de zile, ofiţerul de stare civilă delegat, întocmeşte un referat, aprobat de primar, prin care dosarul de divorţ se clasează.

În aceleaşi condiţii ofiţerul de stare civilă delegat, clasează dosarul dacă ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg / înţelege să renunţe la cererea de divorţ, dacă înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi este pus sub interdicţie, dacă intervine naşterea unui copil sau dacă unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând astfel prin deces.

În situaţia în care soţii stăruie să divorţeze, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ care va fi înmânat foştilor soţi într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare.
Model ,, declaraţie stăruinţă divorţ “

În situaţia în care ambii soţi sau numai unul dintre aceștia înţeleg / înţelege să renunţe la divorţ, completează o declaraţie de renunţare la cererea de divorţ.
Model ,, declaraţie renunţare la divorţ “

Procedura

Cum, unde şi cine poate face înregistrarea decesului

 

  • se face declaraţia de deces la ofiţerul de stare civilă din localitatea în care a survenit moartea persoanei,

  • de către:

  • membrii familiei decedatului,

  • în lipsa acestora:

  • de medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul;

  • de orice persoană care are cunoştinţă despre deces.

Termenele legale pentru înregistrarea decesului

  •   3 zile * de la data încetării din viaţă, când cauza decesului este naturală

  • 48 de ore * socotit de la momentul morţii, când decesul se datorează unei sinucideri, accident  sau alte cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru

  • 24 de ore * de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului  de 30 zile;

           * termenele se socotesc astfel:

  • de la momentul încetării din viaţă a persoanei, în care  se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul cât şi ziua în care se face declaraţia

          * dacă decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenele legale:

  • întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului (procuraturii), iar declaraţia se face în scris arătând motivele întârzierii

Acte necesare

Când decesul se datorează unei cauze naturale

  • certificatul medical constatator al decesului, completat corect;
    (A SE CITI CU ATENŢIE la primire, dacă conţine neconcordanţe trebuie corectat de emitent)

  • certificatele de stare civilă ale persoanei decedate (naştere, căsătorie);

  • actul de identitate al decedatului (buletin/ carte de identitate/ provizorie);

  • cartea de identitate a declarantului.

Când decesul se datorează unei cauze violente, accident, sinucidere

  • certificatul medical constatator al decesului, completat corect;
    (A SE CITI CU ATENŢIE la primire, dacă conţine neconcordanţe trebuie corectat de  emitent)

  • dovada eliberată de poliţie sau Parchet (Procuratură) din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces;

  • certificatele de stare civilă ale persoanei decedate (naştere, căsătorie);

  • actul de identitate al decedatului (buletin/ carte de identitate/ provizorie);

  • cartea de identitate a declarantului;

Locul înregistrării

Actul de deces se întocmeşte la S.P.C.L.E.P.sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul


 

Eliberarea certificatului
 

Cui se eliberează certificatul de deces

  • membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite

Legislaţie aplicabilă

  • Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;

  • Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea  Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;

  • Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată şi actualizată;

  • Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, actualizată;

Important de ştiut

Când decesul a survenit în străinătate şi înmormântarea se doreşte România

 

  • înhumarea cadavrului unui cetăţean român ori de origine română, al cărui deces s-a produs în străinătate, se face pe baza adeverinţei eliberate de ofiţerul stării civile de la primăria localităţii în care urmează să se facă înmormântarea,
    Acte necesare:

  • cererea scrisă a persoanei interesate;

  • certificatul/ extrasul de deces emis în străinătate;

  • traducerea legalizată a acestui certificat/ extras;

  • certificate de stare civilă (naştere/ căsătorie) şi actul de identitate al persoanei decedate (fotocopii).

Ce se întâmplă cu actele persoanei decedate

  • Ofiţerul de stare civilă, delegat, reţine:

    1. certificatul medical constatator al decesului;

    2. actul de identitate al persoanei decedate;

    3. dovada de la poliţie sau parchet (când este cazul).

  • Ofiţerul de stare civilă, delegat, restituie declarantului:

    1. actul de identitate al declarantului;

    2. certificatele de stare civilă ale persoanei decedate cu menţiunea DECEDAT;

  • Ofiţerul de stare civilă eliberează pe seama decedatului:

    1. certificatul de deces;

    2. adeverinţa de înhumare.

Din link-ul de mai jos mai jos puteți să alegeți țara unde s-a petrecut nașterea (denumirile statelor apar în limba engleză):

Soluționarea transcrierii în funcție de țara provenientă ->

Reguli generale

Certificatele de stare civilă se eliberează persoanelor îndreptăţite, odată cu întocmirea unui act în registrele de stare civilă – de naştere, căsătorie ori deces  – sau ulterior pe baza cererii depuse de titular sau alte persoane îndreptăţite.

 

Prin sintagma “alte persoane îndreptăţite”, în înţelesul legii, sunt asimilaţi:

  1. părinţii copilului în vârstă de până la 14 ani

  2. soţul supravieţuitor ori descendenţii persoanei decedate

  3. reprezentanţii legali, în cazul celor puşi sub interdicţie

 

Persoanele care au domiciliul în alte localităţi, din România, decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă pot depune cererea la primăria în raza căreia îşi au domiciliul ori reşedinţa, indicând primăria unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.


 

În toate cazurile cetăţenii interesaţi să obţină înscrisuri referitoare la înregistrări de stare civilă vor trebui să aibă asupra lor act de identitate valabil.

În  caz de
– pierdere
– furt
– distrugere
– preschimbare
a certificatelor
de stare civilă

Persoanei îndreptăţite i se eliberează, la cerere, un nou certificat.

Cererea trebuie să cuprindă, în mod amănunţit, împrejurările în care vechiul certificat a fost pierdut, furat sau distrus, respectiv precizarea că certificatul iniţial se depune pentru preschimbare.

 

Cui se eliberează certificat de stare civilă, duplicat

  1. de naştere,

  2. de căsătorie,

  3. de deces,

1.  Certificatul de naştere se eliberează titularului actului

  • pentru minorii care nu au acte de identitate, certificatul de naştere se  eliberează părintelui;

  • pentru minorii, cu vârsta între 14 şi 18 ani, titulari ai unor cărţi de identitate emise, certificatul de naştere se eliberează la cererea acestora şi în prezenţa unuia dintre părinţi ori a reprezentantului legal;

  • pentru persoana majoră (18 ani) certificatul de naştere se eliberează acestuia sau persoanei împuternicite de aceasta cu procură specială;

  • certificatele de naştere se pot elibera şi altor persoane împuternicite, de către titular:

  • prin procură specială autentificată la notar (după caz – simplă/ cu apostille/ supralegalizat – funcţie de ţara în care a fost întocmită);

2. Cerificatul de căsătorie se poate elibera unuia dintre soţi sau, la cerere, ambilor soţi

  • certificatele de căsătorie se pot elibera şi altor persoane împuternicite, de către unul dintre soţi: 

  1. prin procură specială autentificată la notar (după caz – simplă/ cu apostille/ supralegalizat – funcţie de ţara în care a fost întocmită);

  2. pentru soţul supravieţuitor sau, în caz de divorţ, pentru motive întemeiate, se pot elibera certificate de căsătorie, cu menţiunea corespunzătoare de – încetare a căsătoriei prin decesul soţului/ desfacere a căsătoriei prin divorţ.

3. Certificatul de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite

Dovada stării civile

Dovada stării civile

  • este un înscris, sub forma unei scrisori, adresat solicitantului, care atestă existenţa unei înregistrări în evidenţele de stare civilă

Persoanele care nu deţin, pe seama unor rude, decedate, certificate de stare civilă, dar au nevoie de înscrisuri privind înregistrarea naşterii ori căsătoriei aparţinătorilor (dovada rudeniei fiind necesară), pot solicita dovada stării civile.


 

Dovada stării civile se eliberează, la cerere, pentru a atesta statutul unei persoane de – necăsătorit, divorţat, văduv, etc, care serveşte titularului pentru încheierea căsătoriei în străinătate.

Extrasul de stare civilă

Extrasele de stare civilă, pentru uz oficial,

  • atestă înregistrarea de stare civilă precum şi istoricul modificărilor intervenite în statutul civil al titularilor

  • se eliberează la cererea scrisă a DEPABD., S.P.C.L.E.P., S.P.C.J.E.P., instanţelor judecătoreşti, a parchetelor sau a poliţiei, a oficiilor de stare civilă din cadrul primăriilor, D.G.A.S.P.C., notarilor publici

 Compartimentul de Stare Civilă eliberează la cerere extrase multilingve de pe actele de stare civilă privnd naşterea, căsătoria sau decesul. Acestea sunt documente care au aceaşi putere doveditoare ca şi certificatele de stare civilă şi se folosesc de către titulari şi persoanele îndreptăţite în faţa autorităţilor străine din statele părţi la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat în anul 2012 ( Legea nr. 65/2012).
 
 
  
  
    Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile Convenţiei nr.16 de către autorităţile competente ale statelor părţi, sunt recunoscute fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii, ca şi certificatele de stare civilă pe domeniul teritorial al Convenţiei.
Statele semnatare ale Convenţiei nr.16 sunt următoarele:
 
  1. Republica Austria
  2. Regatul Belgiei
  3. Bosnia şi Herţegovina
  4. Republica Bulgaria
  5. Republica. Capului Verde
  6. Republica Croaţia
  7. Confederaţia Elveţiană
  8. Republica Franceză
  9. Republica Federală Germania
  10. Republica Elenă
  11. Republica Italiană
  12.  Marele Ducat al Luxemburgului
  13. Republica Lituania
  14. Republica Macedonia
  15. Muntenegru
  16. Republica Moldova
  17. Regatul Ţărilor de Jos
  18. Republica Polonă
  19. Republica Portugheză
  20. Republica România
  21. Regatul Spaniei
  22. Republica Slovenia
  23. Republica Serbia
  24. Republica Turcia

 

    Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind naşterea şi/sau căsătoria se eliberează titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, iar extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind decesul se eliberează membrilor familiei ori altor persoane îndreptăţite. Extrasele multilingve se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială.

 

   Cetăţenii români cu domiciliul în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu actul de identitate aflat în termen de valabilitate.
   Minorii în vârstă de peste 14 ani, deţinători sau nu ai unui act de identitate, au dreptul să solicite şi să primească extrase multilingve de naştere sau de căsătorie în nume propriu, asistaţi, după caz, de unul dintre părinţi sau de tutore, care semnează cererea.
   Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai Confederaţiei Elveţiene ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu documente de identitate eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt sau cu paşaport, aflate în termen de valabilitate.
   Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi străinii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu paşaport valabil.
   Apatrizii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimeză, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu permis de şedere temporar sau pe termen lung ori, după caz, cu paşaport aflat în termen de valabilitate, emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954, la care România a aderat prin Legea nr.362/2005.
 
   La cerere, solicitanţilor li se eliberează mai multe extrase multilingve completate în baza aceluiaşi act de stare civilă.
 
Baza legală pentru eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă:
  1. Legea nr.65 din 20 aprilie 2012 pentru Aderarea României la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
  2. H.G. nr.727 din 25 septembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenţiei nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
  3. Convenţia CIEC nr.16 referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
 
Acte necesare eliberării:
Pentru solicitarea extrasului multilingv urmează a fi prezentate următoarele acte:
  • cerere ( descarcă model : naştere, casătorie, deces);
  • actul de identitate (original) al titularului extrasului sau al persoanei care îl reprezintă;
  • procura specială în cazul persoanelor împuternicite;
Termen de eliberare şi taxele privind obţinerea extraselor multilingve de stare civilă:
  • 7 zile calendaristice de la data depunerii cererii, fără a se percepe nici o taxă;
  • maxim 2 ore, achitând taxa de urgenţa de 100 lei (doar pentru actele înregistrare la mun. Oradea)
 
Informaţii suplimentare pot fi solicitate la tel. 0259/408825. (Program cu publicul)

Condiţii

Cine poate solicita şi pe ce motive

Procedură

Unde se poate cere schimbarea numelui şi/ sau prenumelui

 

  • la oficiul/ compartimentul/ biroul/ serviciul de stare civilă în a cărei rază teritorială persoana interesată îşi are domiciliul

Identificarea unui motiv temeinic care urmează a fi invocat

 

vezi motive enumerate de lege

Cum trebuie procedat, practic,

Pasul 1

 

  • ne prezentăm la funcţionarul stării civile, de la primăria de domiciliu;

  • să avem asupra noastră cartea de identitate, certificatele de stare civilă – original şi copii;

  • complectăm o cerere de publicare a intenţiei de schimbare a numelui/ prenumelui către Monitoul Oficial al României, partea a III-a;

  • la această cerere completată, pe formular tip, anexăm copii de pe cartea de identitate, certificatul de naştere/ căsătorie;

  • solicităm avizarea cererii de către funcţionarul de stării civilă  (avizarea constă în semnătura ofiţerului de stare civilă şi ştampila oficială a serviciului – cuprinzând stema României);

Pasul 2

 

  • pe cheltuiala şi efortul persoanei interesate, cererea avizată de ofiţerul de stare civilă, la care se anexează copii ale cărţii de identitate şi certificatelor de stare civilă, se publică în Monitorul Oficial al României, partea a III-

Pasul 3

  • Obţinerea cazierului judiciar – pe bază de cerere, făcută personal,

  • Obţinerea cazierului fiscal – pe bază de cerere, făcută personal

 

Pasul 4

 

  • efectuarea unor copii simple de pe actele de stare civilă, care vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă(după caz-naştere/naştere copil/căsătorie/deces al fostului soţ)

  • întocmirea unor declaraţii autentificate la notar – de tip consimţământ, de notorietate etc.

  • efectuarea unor copii simple de pe cartea de identitate a solicitantului/ sentinţa de divorţ, alte acte doveditoare etc

Acte necesare

I.Când petentul este o persoană majoră, peste 18 ani

 

  • un exemplar al Monitorului Oficial al României, partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui (să nu fie mai vechi de un an)

  • certificatul de cazier judiciar al solicitantului – emis pentru schimbare nume;

  • copii simple de pe actele de stare civilă, care vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui.

  • consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;

  • orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

II.Când schimbarea numelui priveşte un copil cu vârsta între 0 şi 14 ani

 

  • cererea se face de către unul din părinţi, cu consimţământul celuilalt

  • un exemplar al Monitorului Oficial al României, partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui (să nu fie mai vechi de un an)

  • certificatul de cazier judiciar al părintelui care solicită schimbarea numelui

  • copie simple de pe certificatul de naştere al copilului, care va fi certificat pentru conformitate cu originalul de către ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui

  • consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt părinte;

  • orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

III.Când schimbarea numelui priveşte un minor cu vârsta între 14 şi 18 ani

  • în plus faţă actele necesare, descrise anterior (la ipoteza II), cererea va fi semnată de minor şi unul din părinţi/ reprezentantul legal

 

Legislaţie aplicabilă

  • Ordonanţa Guvernului nr. 41/ 2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;

  • Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;

  • Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011, pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;

  • Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată.

 

Important de ştiut

Ce înseamnă schimbarea numelui

  • schimbarea numelui de familie sau a prenumelui este acea operaţiune de înlocuire a lor sau numai a unuia dintre ele, la cerere celui interesat, cu un alt nume sau prenume printr-o decizie administrativă.

– între modificarea numelui de familie şi schimbarea acestuia există o deosebire esenţială:

  • modificarea numelui de familie nu se poate produce decât ca efect al modificării raporturilor de familie ale persoanelor fizice (filiaţie, adopţie, căsătorie, divorţ, nulitatea căsătoriei);

  • spre deosebire de modificare, schimbarea numelui nu este legată de vreo schimbare a statutului civil al persoanei;

  • de asemenea, spre deosebire de modificare, pe cale administrativă poate fi modificat nu numai numele, ci şi prenumele.

Referitor la minor

  • schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al părinţilor sau separat, pentru motive temeinice.

  • schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Referitor la persoanele căsătorite

  • în cazul în care soţii s-au învoit sa poarte în timpul căsătoriei un nume de familie comun, pentru schimbarea acestuia este necesar consimţământul celuilalt soţ.

  • schimbarea numelui de familie al unuia dintre soţi nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt soţ.

  • Schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie, ca urmare a unei dispoziţii administrative, nu are efect asupra numelui de familie dobândit la naştere.

Opoziţia la intenţia de schimbare a numelui

  • orice persoana interesată poate face opoziţie la cererea de schimbare a numelui, în termen de 30 de zile de la publicarea extrasului din cererea de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

  • opoziţia se face în scris, motivat şi se depune la serviciul public în a cărui raza de competenta teritorială îşi are domiciliul persoana care solicita schimbarea numelui pe cale administrativă.

Ce se întâmplă cu cererea, cine o soluţionează

  • Cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele, si, dacă este cazul, cu opoziţiile făcute, se trimit spre soluţionare de către serviciul public local către serviciul public judeţean.

  • Serviciul public judeţean verifică dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege si, după analizarea temeiniciei cererii, precum şi a opoziţiilor făcute, propune, motivat, preşedintelui consiliului judeţean emiterea dispoziţiei de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen de 60 de zile de la primirea dosarului

  • Dispoziţia prin care s-a admis schimbarea numelui se trimite, în copie, serviciului public la care a fost înregistrată cererea. Serviciul public va la incunostinta de îndată solicitantul si îi va elibera o copie de pe dispoziţia de admitere a schimbării numelui.

  • Dispoziţia de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înscrierii menţiunii corespunzătoare pe marginea actului de naştere. De la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispoziţia de schimbare a numelui.

  • Dovada schimbării numelui se face cu dispoziţia de admitere a schimbării numelui sau cu certificatul eliberat de serviciul public, pe baza dispoziţiei de admitere a schimbării numelui.

  • Despre schimbarea numelui unei personae vor fi înştiinţate, pe rând Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţiei Cazier Judiciar, statistic şi evidenţe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice

ÎNSCRIEREA MENŢIUNILOR ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ

Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă produse în străinătate, precum şi cu privire la regimul matrimonial ales în faţa autorităţilor/instituţiilor străine competente se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze menţiunea. Intră aici următoarele categorii de modificări:

  •  Stabilirea filiaţiei prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească definitivă şi /sau încuviinţarea purtării numelui;
  •  Contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;
  •  Căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei;
  •  Adopţie sau încetarea adopţiei;
  •  Schimbarea numelui de familie şi /sau a prenumelui;
  •  Deces;
  •  Menţiunile de căsătorie şi deces trimise ofiţerilor de stare civilă, din oficiu, de către autorităţile străine;
  •  Schimbarea sexului în baza hotărârii definitive;
  •  Completarea sau anularea actelor de stare civilă ori a menţiunilor în scrise pe acestea;
  •  Rectificare actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe acestea;
  •  Regimul matrimonial;

Înscriere mentiuni de prin divorţ pronunţat în străinătate – acte necesare:
Cererea se adresează S.P.C.L.E.P./ primăria care are în păstrare actul de stare civilă pe marginea căruia urmează să se înscrie menţiunea.

  • Hotărârea judecătorească străină (apostilată sau supralegalizată) – original, definitivă şitraducerea legalizată a hotărârii judecătoreşti, în original;

Conform Regulamentului (UE)2019/1111 al Consiliului din 25 iunie 2019 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii:

 Hotărârile iniţiate şi pronunţate înainte de data de 01.08.2022 care nu oferă toate elementele necesare punerii în aplicare, în special caracterul definitiv al acesteia, precum şi data la care devine executorie trebuie să fie însoţite:

  •  fie de Anexa I la Regulamentul CE nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti eliberat în temeiul articolului 39;
  •  fie de Certificatul prevăzut în Anexa II la Regulamentul UE nr. 2019/1111 din 25.06.2019 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii eliberat în temeiul articolului 36.

Hotărârile iniţiate şi pronunţate după data de data de 01.08.2022 vor fi însoţite numai de Certificatul prevăzut în Anexa II la Regulamentul UE nr. 2019/1111 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii eliberat în temeiul articolului 36.

  •  Hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele hotărârii străine, definitivă, în original;
  •  Declaraţie autentică a soţului cetăţean român, cu privire la numele de familie purtat după divorţ dacă în sentinţă nu se face referire la acest aspect;
  •  Documentul cu care se face dovada identităţii petent şi/sau mandatar;
  •  Certificatul de naştere şi/sau de căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea menţiunii;
  •  Procura specială autentificată în original (procură notarială sau consulară)

În situaţia în care divorţul a fost pronunţat în baza unei sentinţe judecătoreşti pronunţată într-un stat terţ, înscrierea menţiunii în registrele de stare civilă, se face după recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere, respectiv tribunalul de pe raza judeţului unde îşi are sau avut domiciliul persoana intersată, fără avizul Serviciului Public Comunitar Judeţean de Evidenţă a Persoanelor.
În situaţiile în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România, cererea persoanei interesate se înaintează, pentru avizare, la Serviciul Public Comunitar Judeţean de Evidenţă a Persoanelor, de către S.P.C.L.E.P./primăria competentă, însoţită de toate documentele necesare ( Sentinţele din ţările U.E. sau ţările cu care România are tratate). În situaţia în care cererea de înscriere a menţiunilor nu este depusă de către titular, declaraţiile pe propria răspundere, autentificate, trebuie date de către persoanele abilitate separat şi nu în cuprinsul procurii.

Informaţii privind circulaţia anumitor documente oficiale între Statele membre

În temeiul Regulamentului, care promovează libera circulaţie a cetăţenilor, începând cu data de 16 februarie 2019 anumite documente oficiale şi copiile lor certificate sunt scutite de obligaţia de legalizare şi de formalitatea apostilei pentru a fi utilizate în Statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, pentru aceste documente puteţi solicita un formular standard multilingv, pentru a evita necesitatea traducerii şi apostilării acestora. Scutirea de obligaţia de legalizare şi de formalitatea apostilei se aplică numai documentelor şi copiilor lor certificate eliberate de autorităţile publice ale unui Stat membru şi prezentate autorităţilor publice ale unui alt Stat membru. Este vorba de documentele următoare:

– documentele eliberate de o instanţă sau de un funcţionar al unei instanţe;

– documentele administrative;

– actele notariale;

– certificatele oficiale înscrise pe documente private;

– documentele diplomatice şi consulare.

În plus, scutirea se aplică exclusiv documentelor care stabilesc unul sau mai multe dintre elementele enumerate mai jos:

– naşterea;

– decesul;

– faptul că o persoană este în viaţă;

– numele;

– căsătoria, inclusiv capacitatea de căsătorie şi starea civilă;

– divorţul, separarea de drept sau anularea căsătoriei;

– parteneriatul înregistrat, capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat;

– desfacerea unui parteneriat înregistrat, separarea de drept sau anularea unui parteneriat înregistrat;

– filiaţia sau adopţia;

– domiciliul şi/sau reşedinţa;

– cetăţenia;

– absenţa cazierului judiciar;

– calitatea de candidat sau participarea la vot la alegerile pentru Parlamentul European sau la alegerile locale într-un alt stat membru.

Menţiunile cu caractere evidenţiate indică existenţa unui formular standard multilingv pentru aceste documente. Vă atragem atenţia asupra faptului că nu toate formularele standard se eliberează în toate statele membre.

Formularul standard multilingv poate fi utilizat doar într-un alt stat membru şi trebuie prezentat împreună cu documentul oficial pe care îl însoţeşte.

Atunci când un stat membru permite prezentarea unei copii certificate a unui document oficial în locul originalului, autorităţile respectivului Stat membru trebuie să accepte o copie certificată întocmită în statul membru în care a fost eliberat documentul.

Mai multe informaţii cu privire la regulament şi la formularele standard multilingve pot fi găsite pe portalul european e-justiţie: https://beta.e-justice.europa.eu/35981/RO/public_documents_forms

Transcrierea certificatelor /extraselor de stare civilă / extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepţia celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română, în temeiul art.10 şi 11 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti şi cu avizul prealabil al şefului Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de transcriere.

a) Transcrierea certificatelor/ extraselor de stare civilă/ extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetatenia română în temeiul art.10 şi 11 din Legea nr.21/1991, republicată , cu modificările şi completările ulterioare şi care nu au avut niciodată domiciliul în România se face în termen de 60 de zile de la depunerea cererii, după cum urmează:

  • cu aprobarea primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi cu avizul prealabil al sefilor serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor ale sectoarelor municipiului Bucureşti

  •  cu aprobarea primarilor municipiilor resedintă de judeţ şi cu avizul prealabil al şefilor seviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor

b) Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română şi care au avut domiciliul în România depun cererea de transcriere a certificatelor/ extraselor de stare civilă /extraselor multilingve ale actelor de stare civilă la Serviciul public local de evidenţă a persoanelor / primăria unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află:

  • ultimul domiciliu avut în ţară , înainte de pierderea cetăţeniei române;

  • adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetăţeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări;

În situaţiile prevăzute la litere a) şi b) cererea de transcriere a certificatelor/ extraselor de stare civilă /extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se depune personal, de către titulari sau reprezentanţii legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România. Pentru minori cererea de transcriere poate fi depusă de către unul din părinţi sau după caz, de reprezentantul legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita şi personal.

Skip to content